România se confruntă cu provocări în dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi, însă dorește să facă pași semnificativi pentru a stimula dezvoltările. Țara estimează că în 2024 va depăși borna de 1.200 de kilometri de autostrăzi, iar planurile pentru 2025 ar putea fi de asemenea de succes în ceea ce privește drumurile de mare viteză, deoarece dezvoltările asumate prevăd construirea de noi secțiuni de peste 300 de kilometri.
Exprimat în limbajul matematicii, însă, dacă România dorește să atingă densitatea medie de drumuri din UE, atunci ar avea nevoie de un total de 4.220 de kilometri de autostrăzi, așa cum este precizat și în raportul UNTRR despre piața transportului rutier între 2018-2030. În prezent, de exemplu, densitatea autostrăzilor în Bulgaria este aproape dublă față de cea din România, 7,3 kilometri la mia de kilometri pătrați. România a depășit pragul de 1.000 de kilometri în rețeaua sa de autostrăzi în august 2023 și își propune să depășească 1.200 de kilometri până la sfârșitul lui 2024. Potrivit calculelor Newsweek, realizate pe baza promisiunilor asumate prin contracte, până la sfârșitul lui 2025 rețeaua de drumuri din țară, inclusiv autostrăzile și drumurile de mare viteză, ar putea ajunge la 1.500 de kilometri.
Printre noile dezvoltări se numără autostrada A0 sau așa cum mai este cunoscută, Centura Bucureștiului, care include secțiuni precum a treia secțiune a București Sud (DN6 – A1), care are o lungime de 17,97 kilometri, precum și a treia secțiune din nordul Bucureștiului (Afumați – Cernica), care are o lungime de 8,6 kilometri.
