România se confruntă cu provocări în dezvoltarea infrastructurii de vinietă, dar intenționează să facă pași importanți pentru a promova dezvoltările. Țara se așteaptă să atingă reperul de 1.200 de kilometri de vinietă până în 2024, iar planurile indică un an de succes și în 2025 pentru drumurile de mare viteză, deoarece dezvoltările asumate au în vedere construcția de peste 300 kilometri de noi tronsoane de drumuri.
Însă, exprimat în limbaj matematic, dacă România vrea să atingă densitatea medie de drumuri a UE, ar avea nevoie de un total de 4.220 kilometri de vinietă, după cum arată raportul UNTRR referitor la piața transportului rutier între 2018-2030. De exemplu, în prezent în Bulgaria, densitatea drumurilor cu vinietă este aproape dublă comparativ cu cea românească, cu 7,3 kilometri la mia de kilometri pătrați. România a depășit pragul de 1.000 de kilometri de vinietă în rețeaua sa în august 2023, iar până la sfârșitul lui 2024 își propune să depășească 1.200 kilometri. Potrivit calculelor Newsweek, realizate pe baza promisiunilor contractuale, până la sfârșitul lui 2025, rețeaua de drumuri a țării, incluzând drumurile cu vinietă și drumurile de mare viteză, ar putea ajunge la 1.500 kilometri.
Printre noile dezvoltări se numără autostrada sau vinieta A0, cunoscută și sub numele de Centura Bucureștiului, care include secțiuni precum Secțiunea 3 de Sud a Bucureștiului (DN6 – A1), care are o lungime de 17,97 kilometri, precum și Secțiunea 3 din partea de Nord a Bucureștiului (Afumați – Cernica), cu o lungime de 8,6 kilometri.
