Au început lucrările la cel mai lung tunel construit pe o autostradă din România. Noua infrastructură, cu coridoare de aproape doi kilometri, va fi realizată pe traseul autostrăzii A1 Lugoj–Deva și va trece pe sub dealurile dintre județele Timiș și Hunedoara. La limita autostrăzii Lugoj–Deva, între județele Hunedoara și Timiș prinde contur al doilea tunel de pe acest traseu, a cărui lungime se apropie de doi kilometri. Tunelul este format din două secțiuni distincte: un tunel mai mic, aflat deja într-o fază mai avansată de execuție, și o variantă mult mai lungă. Primele câteva zeci de metri ai „marelui tunel” (T2) au fost deja excavați în zona Holdea–Coșevița, iar conform planurilor, întregul tronson de autostradă de 9,14 kilometri ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026, între Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș). Lucrările de săpătură au început în februarie, în primul rând la „micul tunel” (T1), al cărui coridor stâng are o lungime de 367,5 metri, iar cel drept de 415 metri. În curând, se preconizează că peretele va fi pătruns din ambele capete ale coridorului stâng al primului tunel, astfel încât, simbolic, „lumina de la capătul tunelului” va apărea din ambele direcții. Conform comunicatului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri, lucrările continuă la ambele tuneluri, în cazul celui de-al doilea fiind deja pregătit portalul de intrare și au început lucrările de terasament propriu-zise.

Se află în execuție și podurile, viaductele, structura de balast a tronsonului de tunel, precum și două pasaje, cu aproximativ 800 de muncitori și 200 de utilaje la fața locului. Tunelul mare este de aproximativ patru ori mai lung decât cel mic, ceea ce îl face un proiect mult mai complex din punct de vedere al execuției. Conform proiectului de autostradă, coridorul stâng al T2 va avea 1.825 metri, iar cel drept 1.985 metri. Ambele galerii vor fi destinate traficului unidirecțional, cu două benzi de circulație, bandă de urgență, trotuar de serviciu, ieșiri de urgență și nișe tehnice, incluzând sistemul SOS și de protecție împotriva incendiilor. Portalurile vor fi construite folosind metoda „cover & cut”, cu sprijin de ziduri de susținere și piloți forați. La intrarea vestică se construiesc trei ziduri de sprijin mai mari și două mai mici, iar la cea estică – patru mari și două mici, urmând ca lucrările de terasament cu utilaje să continue până la atingerea cotei carosabilului. Secțiunea principală a tunelului va fi excavată mecanic, după așa-numita Metodă Nouă Austriacă de Construire a Tunelurilor (NATM), unde starea lucrărilor este monitorizată permanent cu măsurători geotehnice, iar consolidarea structurii este adaptată condițiilor reale din teren.

Sectoarele acoperite („cover & cut”) vor fi asigurate inițial cu ziduri de sprijin, pe o porțiune de 300 metri la galeria stângă și 73 metri la cea dreaptă. Conform reglementărilor, tunelurile rutiere unidirecționale mai lungi de 500 de metri trebuie să fie prevăzute cu coridoare de evacuare: pentru tunelul scurt nu este necesar acest lucru, însă cel de-al doilea, de aproape doi kilometri, are cinci ieșiri de urgență pietonale, dintre care una permite și trecerea vehiculelor. Acestea sunt amplasate în medie la fiecare 350 de metri. Operatorul atrage atenția: în caz de incident, tunelul va fi închis automat pe ambele sensuri, iar oamenii vor fi direcționați prin coridoarele de evacuare către galeria neafectată, de unde pot ieși în siguranță. Pe tronsonul Lugoj–Deva al autostrăzii A1, la subsecțiunea Margina–Holdea, lucrările de excavație a tunelului au început în februarie 2025, iar întregul tronson de 9,14 kilometri ar putea fi finalizat în 2026. Autostrada A1 are o lungime de 100 de kilometri, traversează județele Timiș și Hunedoara, parțial prin Valea Mureșului spre Dobra, continuând apoi pe Câmpia de Vest la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, aproximativ 90 de kilometri au fost deja dați în folosință.

Pe sectoarele D și E, traversate de viaducte și tuneluri de vale, lucrările au fost suspendate în 2017; pe aceste sectoare de aproape 9 kilometri se planifică acum construcția tunelurilor. În cadrul procedurii reluate de achiziție publică, în 2022, consorțiul condus de Spedition UMB a câștigat contractul pentru proiectarea și execuția integrală, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, finanțat de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență.